Beta 2.0
Posts tagged workshop
Premieră europeană la workshop-ul de soundtrack-uri de la Comedy Cluj!
Oct 21st
Am participat ieri la workshop-ul lui Dennis Dreith din cadrul Comedy Cluj, și așa cum a promis am să vă spun ce am aflat și cum a fost.
În primul rând sala a fost plină! Din păcate au participat doar regizori sau oameni din industria filmului, și prea puțini compozitori sau muzicieni (adică eu și Mangu 
).
Ni s-a explicat diferența dintre a utiliza muzică special creată pentru pelicula de film sau a cumpăra drepturi de utilizare ale unor piese deja existente. Am avut parte și de o mică premieră europeană!
2001: A Space Odissey este un film de referință în cinematografie, un SF creat în 1968 de către Stanley Kubrik. Kubrik a realizat filmul inițial utilizând piese clasice ( de exemplu Dunărea albastră, vals de Johann Stauss Jr.), iar apoi a apelat la compozitorul Alex North, cel mai mare compozitor de muzică de film din Hollywood, pentru a-i crea o coloană sonoră personalizată pe film.
Dennis Dreith ne-a explicat faptul că regizorul, auzind în exces piesa la montarea filmului, a devenit ”dependent” de ea și nu și-a mai putut închipui filmul cu nicio altă muzică. Astfel, la prima vizionare a filmului, Alex North a avut surpriza să vadă că Kubrik a renunțat la muzica personalizată de el, filmul rămânând în varianta finală cu piesele clasice alese inițial.
Vă prezint și un mic fragment de la workshop:
Workshop by Dennis Dreith (Comedy Cluj 2011)
După câteva dezbateri, s-a ajuns la concluzia că alegerea muzicii este o alegere a artistului, care va transmite stările cum crede el mai bine, iar această decizie e destul de greu de contestat, ca orice altceva care ține de artă.
În a doua parte a workshop-ului am discutat despre efectele sonore și design-ul de sunet, două concepte foarte diferite și care se confundă mereu. Ce e cel mai important e ca muzica de pe întreaga peliculă să transmită același mesaj ca filmul, ea trebuie aleasă cu mare grijă, iar uneori câteva secunde de liniște plusează valoarea și oferă un efect mai important decât orice alt sunet.
Așadar, Dennis Dreith a explicat niște lucruri foarte basic, dar și câteva subtilități pe care le poți afla doar odată cu acumularea experienței. A fost un workshop care sper că mă va ajuta în viitor. Ce-i drept, la filmele văzute după am acordat mai multă atenție coloanei sonore și am analizat-o cu alți ochi.
Workshop de soundtrack-uri la Comedy Cluj
Oct 19th
Dennis Dreith, unul din cei mai buni muzicieni și compozitori de muzică pentru film din Hollywood, va susține un workshop în cadrul Comedy Cluj, intitulat ”The Soundtrack in Kubrik’s Films”.
Workshop-ul va avea loc joi, 20 octombrie 2011, de la ora 10 la Hotel City Plaza, iar cei care doresc să participe sunt rugați să trimită un mail la adresa workshop@comedycluj.ro, sau să se prezinte direct la workshop.
Dennis Dreith este recunoscut pentru orchestrarea și dirijarea coloanelor sonore din filme care au devenit deja clasice, precum: ”Home Alone”, ”Addams Family”, “Jurassic Park” sau “Colombo”.
Tema workshop-ului va fi muzica din filmele lui Stanley Kubrick, o comparație între soundtrack-ul original și cel final pentru filmul ”2001: A Space Odissey”, în jurul căreia se va discuta și despre noțiunea de ”sound design”, relația dintre compozitor și regizor, dar și evoluția muzicii de film.
Vă las și o bucată din interviul realizat de Ioana-Cristina Teodorescu:
Ioana-Cristina Teodorescu: Vorbiţi-mi puţin despre workshop-ul de soundtrack pe care îl veţi ţine în cadrul festivalului…
Dennis Dreith:„Da, în legătură că asta, pot spune că m-am gândit la câteva lucruri destul de originale. Vreau să vorbesc despre relaţia dintre regizor şi compozitor, pentru că, în industria filmului, aceasta este cu siguranţă una dintre cele mai mai dificile situaţii. Aproape orice regizor ştie câte ceva despre orice aspect al producţiei filmului, ştie la o adică să filmeze cu o cameră în platou, cum să scrie un scenariu, cum să joace chiar un rol, să editeze, să monteze… Dar foarte rar un regizor ştie ceva despre muzică, aşa că vreau să mă axez o perioadă pe această comunicare, care trebuie să decurgă foarte bine şi ceva mai diferit.
Alt subiect va fi constituit de diferenţele dintre soundtrack-urile originale, realizate special pentru un film şi cele formate din piese deja existente şi în ce situaţii una dintre aceste variante se dovedeşte a fi mai eficientă decât cealaltă.
Ca exemplu, am adus filmul 2001: A Space Odyssey al lui Stanley Kubrick, cu varianta originală de soundtrack, care a fost schimbată înainte ca acesta să fie lansat. Kubrick a înlăturat muzica făcută de Alex North, pentru a introduce în loc fragmente de muzică clasică. Iar varianta originală a fost foarte rar văzută, pentru Europa fiind chiar o premieră absolută. Compararea acestor două variante, cu muzica originală şi cea preexistentă cred că va fi un element foarte interesant al discuţiei, în care vom încerca să şi apreciem, într-un fel, alegerea lui Kubrick.
În plus faţă de asta, pentru a adăuga o nuanţă de contemporaneitate seminarului, vom vorbi despre cum a evoluat muzica de film în ultimii ani şi cum a fost introdusă noţiunea de sound design, pe care nu o cunoaştem decât relativ puţină vreme. Iar ce cred personal că se întâmplă în ultimii ani, odată cu evoluţia tehnologică şi utilizarea tuturor acestor efecte de sunet este că nu se păstrează întotdeauna echilibrul între ceea ce numim sound design şi muzica propriu-zisă.
Iar noi vom încerca, împreună, să găsim chiar acest echilibru între muzică şi efecte. În special la filmele horror, efectele sonore au devenit atât de importante încât creează chiar anumite controverse în lumea compozitorilor de film. Personal, îmi place să ascult efectele şi să pliez cumva muzica pe ele, astfel încât cele două să se combine, iar privitorul să nu poată măcar conştientiza când s-a terminat muzica şi când a început efectul. Să se piardă una în cealaltă. Iar asta ţine din nou de o foarte bună colaborare. Şi, în final, vom vorbi despre orice îşi doresc participanţii. Sunt mai mult decât bucuros să răspund întrebărilor şi nelămuririlor pe care aceştia le au, în măsura în care îmi stă în putinţă.”
Ne vedem la workshop, eu cu siguranță merg! Și în caz că nu veți putea participa, vă voi povesti cum a fost!
Hello Timișoara!
Apr 26th
Ca să vă explic cum stă treaba, eu joi noaptea la 2 m-am hotărât că vineri dimineața la 8 plec spre Timișoara, motiv pentru care mi-am și anulat cele două cântări de vineri, respectiv sâmbătă seara, pentru care îmi pare foarte rău de altfel. Dar am fugit în lume alături de Ruben, și nu-mi pare rău! Așadar, m-am dus acasă după pașaport, pentru că era plănuită și o mică excursie sâmbătă dimineața la Beograd în Serbia. Evident, când am ajuns la mașina lui Andrei Crivăț mi-am adus aminte că l-am uitat acasă. Și acolo a rămas!
La Alba-Iulia l-am cules și pe Makavelis, încântată de cunoștință, ești prea cumințel!
După un drum crunt de 5 ore cu mașina, eu având rău de mașină, am ajuns la Timișoara fără niciun fel de incident, și fericită să mă aflu din nou cu picioarele pe pământ, cu toate că eu mai tot timpul sunt cu capul în nori. Ei bine, și acolo, dragii mamii, jos pălăria! Numai oameni frumoși!
CristinaTM și Nebuloasa au fost primele cu care ne-am întâlnit. Dragele de ele, au fost drăguțe să mă dădăcească pe mine și pe Maka până mai spre seară, iar apoi ne-am dus la cheful de lansare a site-ului șmen.ro, într-un birtuleț căruia ele îi spuneau “La garaj”. Acolo, puzderie de oameni de care nu prea auzisem până atunci, cu mici excepții. Cei mai mișto cu care am avut ocazia să interacționez au fost Visurât și Denisuca lui, Ovi Sîrb și Corina Săftescu, niște scumpi cu tot cu șepcile lor foarte mișto, Siropel, Adrian Ciubotaru, Milorad Milenovici care ar fi rămas fără ochelari dacă nu eram eu, cu plăcere! 
Și să nu uităm de Alex Blogu! Care mi-a cerut mie buletinul ca să vadă că mă cheamă Mirona cu O, când pe el în cheamă hăpt Blogu!
Seara am luat somn. Mai instant ca supa la plic!
Dimineața a venit mult prea repede, ne-am trezit în jurul orei 8, dar am fost la Pedalarea de primăvară! . A fost cea mai tare chestie să văd Timișoara de pe bicicletă, alături de cei aproape 1000 de bicicliști cu care, în ciuda tentativei de ploaie care a refuzat să se oprească până la final, am pedalat pe străzile timișorene mai bine de o oră, cu mic, cu mare, cu baloanele după noi! Și mi-am dat seama cât de mișto poate fi orașul ăsta! Verdeață multă, străzi îngrijite, oameni frumoși!
Apoi am participat la Workshopul Blog Trip al lui Bobby Voicu, alături de…pfoai. Mulți! Foarte mișto a fost Daniel Damian, nu mă așteptam să se descurce atât de frumos la prima lui prezentare! Daniel, tot respectul! La Ovi Sîrb m-a pufnit râsul din 5 în 5 secunde. Dar it’s ok! E de bine! Cel mai mult mi-a plăcut cum a vorbit Ștefan Szakal, a venit foarte pregătit și am primit câteva sfaturi utile, tipu’ știe meserie!
La ora 6 și jumătate, oră la care eu nu apucasem încă să mănânc, am dat o fuguță la Restaurantul Yugoslavia. Superbă atmosfera, și mâncarea și mai și!
După aceea, din nou pe fugă, am ajuns în Beer & Bricks unde ne-am strâns la un ceai dansant cu toată lumea, plus unchiul meu din Timișoara, Domi, pe care îl văd mult prea rar. Trecând peste incidente despre care prefer să nu vorbesc, per ansamblu a fost o seară reușită. În acea noapte am stat la Dan Ștefancu, mulțumim frumos Dan!
Poze multe din Beer & Bricks AICI.
Din nou, am luat somn mai instant decât supa la plic. Dimineața devreme ne-am întors la Cluj.
Et voila!
