UPDATE: Trupa clujeană Keep Away (avându-l în componență pe dragul nostru Cătălin Pop la chitară electrică, dragul de el !!! ) va concerta alături de Bruiaj și No Offense în Chiron Cafe (str. Clinicilor nr.25, colț cu Piezișă), în sfânta seară de sâmbătă, 6 decembrie, ora 21:00. Intrare liberă!

A venit iarna. Din punctul de vedere al percepției temperaturilor de către corpul meu, mie fiindu-mi frig la +37°C la umbră la sfârșit de vară în Turcia, temperatura actuală, care se învârte în jurul gradelor 0 și dă spre minus, este pentru mine ca și cum m-aș afla în curtea lui Crăciun, Moș, Polul Nord nr. 0 după colț, printre reni și într-un cub de gheață groasă de la brâu în jos. Decizia mea inițială de a rezolva această cruntă problemă a fost aceea de a hiberna intens într-un cuptor încins până cel puțin în martie. Diiin păăăăcateeee, am fost nevoită să recurg la alte mijloace extreme de a mă camufla de Gerilă, și anume de a mă înfofoli până la refuz cu aproximativ toate textilele din casă, purtate strat peste strat, după modelul „cepei”, numai că și mai multe straturi. Am adoptat această formulă încă de acum 2 săptămâni.

Cel mai palpitant e când merg la cineva în vizită. Să-l luăm pe Elnu acel cineva. Și ajung acasă la Elnu, și mă cheamă înăuntru. Și încep: jos glugile de la mănuși, apoi mănușile, căciula, eșarfa din jurul gâtului. Apoi desfac cataramele și nasturii de la palton. Unul câte unul. Și partea cea mai palpitantă abea acum începe: minunatele mele cizme de piele, noi și care încă nu s-au mai lăsat, îmi iau 2-3 minute să dau jos numai una dintre ele. Adică pe cea din dreapta. La stânga din nu știu ce motive îmi ia chiar și mai mult. Între timp Elnu mă privește neputincios și râde de cum mă chinui eu să mă destratific, respectiv de sunetele dubașe și scâncelile pe care le scot pe parcursul procesului. O adevărată plăcere, nu alta!

›∫‹

În loc să îmi fac eu lucrarea de atestat la informatică, care în mod teoretic ar trebui predată marți, sau variantele de bac la matematică pentru teza de joi, totodată Elnu a plecat într-o mică excursie pe munte și puteam să învăț liniștită, am găsit eu o altă strategie cum reușesc de fiecare dată și am decis să merg la patinoar.

Am ajuns în Matei Corvin unde a fost amplasat un patinoar mobil, destul de mic pentru câte persoane se aflau pe el, dar cu gheață adevărată și patine destul de ok de închiriat.

• M-am întâlnit cu Batman și Statuia Libertății. Aveau întâlnire. •

Având în vedere că a fost a 3-a oară când am fost cu patinele, primele 10 minute am luat trântă după trântă după trântă etc. Dar luând în considerare faptul că eu mă știu da cu rolele foarte bine, deși nu prea are nicio legătură cu patinele, următoarea oră și jumătate trântele au fost din ce în ce mai rare și m-am învățat destul de repede, întrucât am prins curaj și făceam ture în viteză și slalom printre copilași, tineri și mai puțin tineri care mergeau toți în aceeași direcție. La un moment dat mă aflam pe contrasens și am pierdut controlul direcției, m-am învârtit de câteva ori ca apoi să cad lată, impactul fiind asemănător cu cel al unei nicovale care cade din cer, ca și în desenele animate, lăsând în urmă un crater. Ei bine, așa am căzut și eu, numai că nu am lăsat niciun crater, având în vedere că sunt mai puțin densă decât aerul. Mai degrabă am lăsat un mic dâmb care a crescut sub mine în momentul în care am aterizat. Dar trecem cu vederea.

Ceea ce mă consolează oarecum este faptul că Awi a reușit să calce în picioare recordul meu personal de trânte/≈2 ore, și, mai mult decât atât, aproape toate au fost prinse de către paparazzi-ul nostru mult iubit, Se, dupe cum va hurma în curând să vedeți numai aici! În curând!

›∫‹

În data de 2 decembrie e ziua lui Ursu care va împlini cei 18 anișori și îi vom ura un călduros ”La mulți ani!” , după tradiție, și ”Un plămân și un ficat mai sănătos!” după alte tradiții.

•Krisz, iubit Krisz-Mihai, Lăpă, Ursul (mulțumiri ăluia care a făcut poza)•