Beta 2.0
Posts tagged pascu
Cronică Bistrița Folk! (din punctul meu de vedere :))
Nov 24th
Mi-am scos cât am putut din grădina de zarzavaturi dintr-un anumit loc și am participat pentru prima dată singură la un festival național de creație folk pentru tineret: Bistrița Folk.
Țin să anunț pe această cale că eu până la ora 9, seara dinainte, încă nu aveam chitară cu care să particip, deși vineri dimineața la 7 aveam cursă de microbus spre Bistrița. Eram dispusă să merg acolo fluierând, și să apelez la mila concurenței 
. Totuși, există și oameni buni pe această lume, iar după 3 ore de dat telefoane care începeau cu “Salut! Scuze de deranj dar… mâine plec la Bistrița și nu am chitară! Mă poți ajuta?”, am dat de cine trebuie. Pe această cale doresc să-i mulțumesc lui Vlad Chertes, care mi-a pus în brațe cea mai tare chitară Tenson.
Cu o seară înainte am dat o tură până în Irish&Music Pub, la concertul Poesis, iar la pauză m-am trezit că urlă Mishu “Treci pe scenă!”. Am transpirat toată, m-am dus. La final, am fost felicitată de Marius Bațu și de Eugen Baboi, și împreună Poesis. M-am gândit că… hai că se poate!
La 7 am fugit singură în lume cu chitara (altuia) în spate și un troler după mine. La 7:15 m-am suit pe microbus, fără rezervare, dar m-am liniștit când am văzut că urcă din ce în ce mai mulți tineri cu chitarele în spate. Am cunoscut-o apoi pe Adriana Andreica cu care am stat de povești toată ziua. Drumul a fost lung, era mult prea dimineață și cafeaua inexistentă. A trecut totuși mai repede decât mă așteptam.
La ora 11 eram peste 27 de concurenți la preselecție. Vali Șerban ne-a “încurajat” și mai tare când ne-a spus că suntem prea mulți și că jurizarea va fi “puțin” mai dură. Dar norocul a fost de partea mea, cu toate că eram mai agitată decât un Pepsi pe scenă, și am salutat juriul cu “Bună seara!” la 11 dimineața ) . Trecusem de primul hop!
Apoi, fuguța cu viteza luminii la masă, întors la probă de sunet, teleportat la cazare, făcut power-shower, cules pe Șefa de la FolkBlog, furat de la ea cercei norocoși și întors la Casa de Cultură din Bistrița. Și pe cine găsesc? Pe Mishu Călian cu tot cu Band-ul, pe Ionuț Mangu, și restul echipei FolkBlog. Și cam atât cunoșteam eu
În jurul orei 6 a început concursul. Eu am extras numărul 6. Ne-am dus cu toții în spatele scenei. Ca să scap de emoții, am început să dansez singură de nebună pe piesele celorlalți. Și a funcționat. I-am chemat repde pe Mishu și gașca, doar n-au venit din Cluj să mă rateze pe mine ) , eu eram următoarea. A venit rândul meu și m-am așezat frumos, mi-am pus repede fițuica pe jos (știam versurile, vroiam doar siguranță). Apoi mi-am dat seama că reflectoarele erau mult prea puternice să văd publicul. Și a fost bine așa. Am inhalat o gură bună de aer, am închis ochii și am dat ce-a fost mai bun din mine: Separat împreună și Fluturi de negru, nu mai știu ordinea lor, nu m-am mai gândit la asta. M-am concentrat numai pe simțurile mele. Din păcate nu am filmări cu mine, dar dacă are unul din voi dau o bere în schimbul lor . Cu toți ceilalți găsiți filmări pe gugăl.
A sunat perfect! Apoi Ionuț Mangu a făcut publicul să aplaude pe ritmul pieselor sale. Mishu Călian Band a deschis prima seară de recitaluri.
Din acel moment, Mishu m-a felicitat într-una După ce a plecat, m-a felicitat prin SMS ). Mulțumesc Mishule! Să știi că m-ai ajutat mai mult decât ai crede!
În noaptea aceea am dormit ca un prunc. Ca norocul, Clujul a avut reprezentanți suficienți încât să umple o cameră de 7 paturi, unde am fost cazați “cu apă caldă” , la căminul Sfânta Maria din Bistrița.
Ne-am plimbat a doua zi prin Bistrița, cele 4 străzi pe care le cunoșteam fără să ne pierdem. La 4 am fost chemați de urgență la o pizza de către prezentatoarea evenimentului, Elena Kuji. A scris niște versuri și am pus la cale o mică surpriză pentru organizatorul evenimentului, Florin Săsărman. Din păcate, timpul scurt nu ne-a permis decât să le punem pe muzica uneia dintre cele mai faimoase piese folk românești. În final a ieșit chestia asta :
Dar înainte de asta, premierea.
- Trofeul festivalului “Bistriţa Folk”: Grupul “Noi” (Iulia Mitrea și Tituş Constantin Cojocaru, din Câmpina)
- Locul I: Soliști: Ionuţ Mangu (Cluj-Napoca, wooohooo )
Grupuri: Grupul “K-Noi” (Florin Borzoş și Dani Năsăudean, din Bistriţa-Năsăud)
- Locul II: – Vasile Bancea (Bistriţa-Năsăud)
- Locul III: – Mirona Pascu (Cluj-Napoca,, Aaaaaaaaaaaaa!!! )
- Premiul special al juriului: – Grupul „Alergic” (Sebeş)
Da. Am luat premiul 3 ). Mi-am auzit numele, m-am dus pe scenă, am dat mâna cu lumea. Am văzut ce scrie pe diplomă doar după ce m-am întors în culise. AM LUAT PREMIUL 3!!! Nu mi-a venit să cred.
Noaptea respectivă a fost grea… Am ieșit cu niște prieteni din Cluj care au fost acasă în Bistrița. După mici plimbări diverse am ajuns întrun local foarte asemănător cu Janisu’ nost’ drag, numai că se numea Any Time. Acolo ne-am strâns câțiva dintre participanți, unii ne-am urcat și pe scenă. Acolo am constatat că emoțiile mele s-au despărțit de mine. M-am simțit excelent pe scenă! Iar sunetul a fost atât de clar…
Dimineața m-am trezit cumva. Mi-am strâns jucăriile și am plecat spre Cluj. Pe drum, evident, am luat somn instant.
Ei bine, cam atât! Deocamdată. Aștept totuși niște poze și clipuri dacă are cineva pe mironeasca@gmail.com . După ce le primesc, vi le arăt și vouă!
Pam! param pam pam, pam, pa-ra-ram, pa-ra-ram, pa-ra-ram, pa pam pa-ra-ra-ram!
May 20th
Pentru că mi-ați tot cerut o înregistrare a piesei de la începutul “clipului cu jegu’ “, și ați fost cuminți, vă ofer forma brută a piesei, la aceeași calitate execrabilă, din punctul de vedere al sunetului, cu care v-am obișnuit. Evident, are nevoie de retușuri și totodată de niște instrumentiști mai capabili decât subsemnata, dar nu doresc să găsesc scuze. Nu doresc decât să vă bucurați de ea, să îmi scrieți un feedback prin comentarii, și să nu uitați că… la naiba! Am uitat.
Deci:
Mirona – Separat împreună
Și pentru că se apropie BACul, vreau să îmi scriu testamentul de pe acum. De fapt, am și făcut-o. Dar să nu-l citiți până nu mor!
»∫«
ClujLife.com are hăinuțe noi! Așa că de acum înainte, Cluj Life te scoate din casă (pe unii , chiar și MOKA) cu o nouă înfățișare.
Retardinho in ză haus
Apr 5th
Bună ziua. Adică bună seara… sau noapte bună că deja e 12. Deci. Noapte bună, mă numesc Mirona și sunt dusă cu pluta de mai bine de 18 anișori. M-am lăsat forțat de ieșit în oraș sau de orice alte cheltuieli care să-mi satisfacă mofturile specifice, respectiv pachetu’ zilnic de sănătate curată slims menthol, țoale pe care nu le voi purta niciodată sau plimbatul cu taxi-ul. Am ajuns la concluzia că viața pute mai rău decât babele de pe 30 în miezul zilei cu 20+ grade Celsius. Vine bac-ul peste noi, recesiunea e în floare, și înca nu am câștigat Mini Cooper-ul acela pe care îl vânez de o lună de zile. Îmi iau 30 de minute să mă ridic dimineața din pat, mai trece puțin până-mi dau seama ce se întâmplă și mă trezesc că e gata ziua și eu nu am apucat să fac nimic.
E incredibil ce efecte au stările spirituale asupra fizicului uman. Am slăbit. Da, am mai avut de unde, încă, chiar daca mărimea XS nu e suficient de mică pentru mine, dar ne adaptăm. Oricum de la copii sunt mai ieftine, nu? Mai nașpa, dar e criză, nu ne plăngem. O să ajung un fel de stick-man thingie cu mult păr. În cap, zic. Ca să trec mai ușor printr-un … tub… Ceea ce e și mai ciudat e că mi-a scăzut și numărul la pantofi. Dar îmi place să cred că a crescut calapodul. În fine, și căutând eu așa pe sfântul gugăl despre cum anume să mă îngraș, am găsit cum că ar trebui să consum căt mai multe sucuri naturale. Indicație care de altfel o găsești și în orice cură de slăbit, ceea ce e puțin confuz. Da, bine, beau suce naturale. Apoi, tantele alea spun că trebuie să fac sport. Check. Altceva? Să iau vitamine, să beau mult lapte, să mănânc multe legume bla bla bla. Been there, done that. Deci? Sfaturi? Cineva? Oricine?! Că… all the other kids make fun of me. A ajuns Elnu să îmi spună zilnic câte o remarcă de genul “nici cur în pantaloni nu mai ai”. GOD DAMN YOU ALL credeți că NU știu că am slăbit?? Și dup-aia mă oftic și nu mai vorbesc nimic câteva ore. Și acuma m-am ofticat că mi-am adus aminte și nu mai fac nimic.
Dar am apucat să fac totuși asta, chiar dacă era să-mi iau o “pălmoacă” pentru lipsa de entuziasm de la Darius Groza. Așadar, pentru amuzamentul nostru, al tuturor, am onoarea de a vă prezenta co-producția JEG&subsemnata, asistați coregrafic de Pamfil. Vizionare plăcută, alea alea!
