UPDATE: Interviu pentru bistrita24.ro (click)

Am găsit în final filmare cu mine de la Gala Bistrița Folk. Pe parcurs, voi adăuga în acest articol toate pozele pe care voi primi. Nu ezitați să aruncați cu câte o părere!

Și înregistrarea audio, direct de la Săsărman. Mulțumesc frumos!

Mirona Pascu – Separat împreună (Bistrita Folk 2009)

Vă invit sâmbătă, 28 noiembrie, de la ora 8 jumate – 9, în Fantasy (Samuil Micu nr.15 A, Cj), la o seară de cântări live, acustice, și de bun gust! Folk, indie, creații și coveruri, stabilim noi ce și cum, voi veniți doar!

Încă nu știu dacă va fi intrare, dar rămâneți pe fază! INTRARE MOKA!

Mi-am scos cât am putut din grădina de zarzavaturi dintr-un anumit loc și am participat pentru prima dată singură la un festival național de creație folk pentru tineret: Bistrița Folk.

Țin să anunț pe această cale că eu până la ora 9, seara dinainte, încă nu aveam chitară cu care să particip, deși vineri dimineața la 7 aveam cursă de microbus spre Bistrița. Eram dispusă să merg acolo fluierând, și să apelez la mila concurenței . Totuși, există și oameni buni pe această lume, iar după 3 ore de dat telefoane care începeau cu “Salut! Scuze de deranj dar… mâine plec la Bistrița și nu am chitară! Mă poți ajuta?”, am dat de cine trebuie. Pe această cale doresc să-i mulțumesc lui Vlad Chertes, care mi-a pus în brațe cea mai tare chitară Tenson.

Cu o seară înainte am dat o tură până în Irish&Music Pub, la concertul Poesis, iar la pauză m-am trezit că urlă Mishu “Treci pe scenă!”. Am transpirat toată, m-am dus. La final, am fost felicitată de Marius Bațu și de Eugen Baboi, și împreună Poesis. M-am gândit că… hai că se poate!

La 7 am fugit singură în lume cu chitara (altuia) în spate și un troler după mine. La 7:15 m-am suit pe microbus, fără rezervare, dar m-am liniștit când am văzut că urcă din ce în ce mai mulți tineri cu chitarele în spate. Am cunoscut-o apoi pe Adriana Andreica cu care am stat de povești toată ziua. Drumul a fost lung, era mult prea dimineață și cafeaua inexistentă. A trecut totuși mai repede decât mă așteptam.

La ora 11 eram peste 27 de concurenți la preselecție. Vali Șerban ne-a “încurajat” și mai tare când ne-a spus că suntem prea mulți și că jurizarea va fi “puțin” mai dură. Dar norocul a fost de partea mea, cu toate că eram mai agitată decât un Pepsi pe scenă, și am salutat juriul cu “Bună seara!” la 11 dimineața ) . Trecusem de primul hop!

Apoi, fuguța cu viteza luminii la masă, întors la probă de sunet, teleportat la cazare, făcut power-shower, cules pe Șefa de la FolkBlog, furat de la ea cercei norocoși și întors la Casa de Cultură din Bistrița. Și pe cine găsesc? Pe Mishu Călian cu tot cu Band-ul, pe Ionuț Mangu, și restul echipei FolkBlog. Și cam atât cunoșteam eu

În jurul orei 6 a început concursul. Eu am extras numărul 6. Ne-am dus cu toții în spatele scenei. Ca să scap de emoții, am început să dansez singură de nebună pe piesele celorlalți. Și a funcționat. I-am chemat repde pe Mishu și gașca, doar n-au venit din Cluj să mă rateze pe mine ) , eu eram următoarea. A venit rândul meu și m-am așezat frumos, mi-am pus repede fițuica pe jos (știam versurile, vroiam doar siguranță). Apoi mi-am dat seama că reflectoarele erau mult prea puternice să văd publicul. Și a fost bine așa. Am inhalat o gură bună de aer, am închis ochii și am dat ce-a fost mai bun din mine: Separat împreună și Fluturi de negru, nu mai știu ordinea lor, nu m-am mai gândit la asta. M-am concentrat numai pe simțurile mele. Din păcate nu am filmări cu mine, dar dacă are unul din voi dau o bere în schimbul lor . Cu toți ceilalți găsiți filmări pe gugăl.

A sunat perfect! Apoi Ionuț Mangu a făcut publicul să aplaude pe ritmul pieselor sale. Mishu Călian Band a deschis prima seară de recitaluri.

Din acel moment, Mishu m-a felicitat într-una După ce a plecat, m-a felicitat prin SMS ). Mulțumesc Mishule! Să știi că m-ai ajutat mai mult decât ai crede!

În noaptea aceea am dormit ca un prunc. Ca norocul, Clujul a avut reprezentanți suficienți încât să umple o cameră de 7 paturi, unde am fost cazați “cu apă caldă” , la căminul Sfânta Maria din Bistrița.

Ne-am plimbat a doua zi prin Bistrița, cele 4 străzi pe care le cunoșteam fără să ne pierdem. La 4 am fost chemați de urgență la o pizza de către prezentatoarea evenimentului, Elena Kuji. A scris niște versuri și am pus la cale o mică surpriză pentru organizatorul evenimentului, Florin Săsărman. Din păcate, timpul scurt nu ne-a permis decât să le punem pe muzica uneia dintre cele mai faimoase piese folk românești. În final a ieșit chestia asta :

Dar înainte de asta, premierea.

• Trofeul festivalului “Bistriţa Folk”:  Grupul “Noi” (Iulia Mitrea și Tituş Constantin Cojocaru, din Câmpina)

• Locul I:   Soliști: Ionuţ Mangu (Cluj-Napoca, wooohooo )

Grupuri: Grupul “K-Noi” (Florin Borzoş și Dani Năsăudean, din Bistriţa-Năsăud)

• Locul II: – Vasile Bancea (Bistriţa-Năsăud)

• Locul III: – Mirona Pascu (Cluj-Napoca,, Aaaaaaaaaaaaa!!! )

• Premiul special al juriului: – Grupul „Alergic” (Sebeş)

Da. Am luat premiul 3 ). Mi-am auzit numele, m-am dus pe scenă, am dat mâna cu lumea. Am văzut ce scrie pe diplomă doar după ce m-am întors în culise. AM LUAT PREMIUL 3!!! Nu mi-a venit să cred.

Noaptea respectivă a fost grea… Am ieșit cu niște prieteni din Cluj care au fost acasă în Bistrița. După mici plimbări diverse am ajuns întrun local foarte asemănător cu Janisu’ nost’ drag, numai că se numea Any Time. Acolo ne-am strâns câțiva dintre participanți, unii ne-am urcat și pe scenă. Acolo am constatat că emoțiile mele s-au despărțit de mine. M-am simțit excelent pe scenă! Iar sunetul a fost atât de clar…

Dimineața m-am trezit cumva. Mi-am strâns jucăriile și am plecat spre Cluj. Pe drum, evident, am luat somn instant.

Ei bine, cam atât! Deocamdată. Aștept totuși niște poze și clipuri dacă are cineva pe mironeasca@gmail.com . După ce le primesc, vi le arăt și vouă!

Pentru că mi-ați tot cerut o înregistrare a piesei de la începutul “clipului cu jegu’ “, și ați fost cuminți, vă ofer forma brută a piesei, la aceeași calitate execrabilă, din punctul de vedere al sunetului, cu care v-am obișnuit. Evident, are nevoie de retușuri și totodată de niște instrumentiști mai capabili decât subsemnata, dar nu doresc să găsesc scuze. Nu doresc decât să vă bucurați de ea, să îmi scrieți un feedback prin comentarii, și să nu uitați că… la naiba! Am uitat.

Deci:

Mirona – Separat împreună

Și pentru că se apropie BACul, vreau să îmi scriu testamentul de pe acum. De fapt, am și făcut-o. Dar să nu-l citiți până nu mor!

»∫«

ClujLife.com are hăinuțe noi! Așa că de acum înainte, Cluj Life te scoate din casă (pe unii , chiar și MOKA) cu o nouă înfățișare.

În ultimele luni mi-am testat rezistența și reacția la alcool, respectiv unica bere care îmi place, mai exact, Redd’s. Având în vedere că înainte de acest… “test”, mă limitam la una singură, după care treceam pe suc, sau începeam cu suc de la bun început, sătulă fiind după perioada de majorate ale tuturor prietenilor mei unde se efectua desfrâul sacru regulat, am decis să ies și eu așa, cam o dată pe sâptămână , la detensificarea de weekend. După mai multe încercări, care mai de care mai… ei bine, n-are rost să mă ascund după deget. Scorul: după o bere – extaz psihic, râsete, bună dispoziție, nivel moderat de beție (pentru o fată, zic). De la o bere și jumătate încolo, deja lucrurile se complică. Râsetele cresc în intensitate și tonalitate, dar și în frecvență, extazul psihic se transformă în euforie, buna dispoziție la exterior e ok, dar la interior se transformă într-o stare meditativă, respectiv ajung să mă gândesc la toate tâmpeniile posibile, începând cu veșnica întrebare referitoare la numărul de degete ale unui membru (de ce s-a ales tocmai 5?!), până la frământările mele interioare care, încet încet, asimilează influențele emo. Așa. După aceea, după principiul “one tequila, two tequila, three tequila, floor”, care în cazul meu devine “one Redd’s, 1.5 Redd’s, 2 Redd’s, mi-i somn și mă duc acasă”, sau vorba unui bun prieten: “o bere, maxim două!”. Am ajuns să fiu mândră de mine când termin 3 sticle la 0,33l, doar pentru că sunt mai multe, deși, în sinea mea, știu că virgulă cantitativ e tot atâta bere. Sau, mă rog, cu 0,00000000000000…001 mai puțin.

›∫‹

Totodată, vă anunț cu mult entuziasm că a apărut o nouă iubire eternă pentru mine. Aveți poza lui aici. Și mai vreau să vă spun că e mult mai bun decât Elnu, chiar dacă, de fapt, e nimeni altul decât el însuși. Look, but don’t touch. Și just so you know, I had nothing to do with this. El a ales.

Episodul 3 din pseudo cântările JEG și Miro. Ingioi!

2 Non Talents

UPDATE: Mi-am dat seama că lipsește episodul 1, așa că îl pun și pe acela.