Onorată Instanță

Mirona Pascu – Onorată Instanță

Seară de seară stau cu mine de vorbă.
Eu sunt judecător, eu sunt și inculpat.
Am schimbat, rând pe rând, roba neagră și salopeta-n dungi
Și m-am interogat.

-Inculpat! Ești acuzat că azi ai uitat să râzi
Și tristețea ta i-a molipsit pe cei din jur…
-Păi, știți, Onorată Instanță, ploaia e de vină
Dar promit că am să-nvăț să râd din nou
Și, poate-așa, mai alung câte-un nor plângător.

A doua seară-am stat din nou cu mine de vorbă,
Am fost iar judecător, am fost iar inculpat.
Am schimbat iar salopeta-n dungi cu roba neagră
Și din nou m-am interogat.

-Inculpat! Ești acuzat că azi ai râs fără măsura!
Așa nu se mai poate! Ai fost egoist și-ai uitat
Cum a fost când ai fost tu trist!
-Păi, știți, Onorată Instanță, soarele-i de vină
Dar promit că am să-nvăț să mai și plâng
Și s-alung, din când în când
Soarele după câte-un gând.

(Versuri: Corina Pascu, anii ’80. Muzică: Mirona Pascu, 6 decembrie 2010)