Vine, Vine Viitura!

Dacă tot am fost menționat într-un mod apoteotic pe mirificul colțișor de rai al Mironei, AM ZIS ca e momentul oportun (cât de magiiiiic) sa bag și eu cu personalitățile mele multiple un tip-top-mini-guestpost.

De aproximativ 5 zile sunt sinistrat în minunatul orășel de munte (unde se agață harta-n cui) Baia Mare. Baia Mare este un oraș frumos. În fiecare seara ies cu prietenii mei bețivani să ne bețivănim și îi ameninț că următoarea zi ma întorc la Cluj. Am încercat chestia asta marți… nu mi-a ieșit. Nu e vina mea că n-am barcă! Părinții mei nu sunt niște oameni atăt de înstăriți încât sa-mi cumpere ditai Yacht-ul pă Someș ca să pot trece ca fulgeruțul prin viitură. Nu e vina mea că trenulețul magic nu mai circulă prin Jucu din cauza apei.

Dumincă am ars-o la modul artist. Am fugit pana la Sighetul Marmației deoarece aveam repetiții cu mirifica-mi trupă de urlători sataniști. A fost distractiv. M-am dat cu bicicleta prin cătun și am înjurat niște puiuți de românași vechi (adică țigani, rromi, etc.). Viața e dură. N-o să înteleg niciodată cum e posibil ca un orășel atât de mic precum e Sighet să aibă atât de mulți ciobani, oieri și cialadăi.

Iubesc viața la sat! Ieri seară s-a înecat o babuță-n Apahida. Eu am băut bere. Ieri dimineață Mirona mi-a adus un mic omagiu. Eu am băut bere. Azi mi-am instalat pe MorToshiba-ul meu Lego Harry Potter. Acum nu mai beau bere dar ma pregătesc sa merg la una!

Dau cu pace la Mironeasca și cu pace cartierului pentru că sunt mai liber ca păsările care cad atunci când joc Duck Hunt pe celebra consola a tinereții, Terminator! (Mai țineți minte cât de disperant era câinele ala?)

De Andrei Coste