El e Nomnom. Nomnom, ei sunt toată lumea!
Am ajuns la o altă concluzie tragică: unde este mâncare, acolo se află și centrul Universului meu. Mă gândesc la mâncare mai des decât se gândesc bărbații la sex. Așa, de vreo 10 ori mai des.
Astfel, deși dimineața nu pot să mănânc altceva decât o țigară și o cafea cu mult lapte și o tonă de zahăr, după ora 12 deja începe Nomnom, dinozaurul din stomacul meu, să cânte după mâncare. Și urlă atât de tare încât, dacă aș sta acasă toată ziua, probabil că aș mânca într-una, până seara târziu. Și de fiecare dată când mănânc, am prostul obicei să bag în mine până mi se face rău. Iar apoi, mai mănânc puțin, să-mi treacă.
Sunt nopți în care mă trezesc în bucătărie, golind frigiderul. Sunt zile în care am 5 mese/zi, și mese, nu snack-uri! Sunt momente în care plec de acasă, după ce mănânc, și ajung într-un restaurant/fast-food/junk-food/birt cu sandvișuri. Și acolo, ghici ce fac? Exact!
Am ajuns într-un asemenea hal în care dacă există mâncare pe o rază de 50 de metri în jurul meu, nu mă pot abține să nu mă servesc. Dacă văd că cineva mănâncă, hop și eu! Că doar și eu aș mânca, că sunt slăbuță și crede lumea că acasă nu mănânc. Dar lumea se înșală! Ohooo, și încă ce se mai înșală lumea…
Uneori, toată chestia asta cu mâncatul mă face să mă simt pagubă pe lângă casa omului. Noroc că unii s-au mai obișnuit cu chestia asta. Mă întreabă dacă vreau să mănânc și eu, eu răspund că nu, ei spun că mint și până la urmă tot mănânc. Dar eu tot nașpa mă simt. Știi ce zic?
E greu, trebuie să recunosc! E greu să te chinui să pui 5 kg pe tine în 3 luni de zile, iar apoi să pierzi 2 într-un weekend, sau pe toate 5 din cauza unei răceli! Dar eu mănânc, și nu doar pentru că trebuie, ci pentru că îmi place!
Noaptea visez numai la mâncăruri, la mere coapte în zahăr ars, la brânzeturi aromate puternic, la prăjituri de casă și la plăcinte cu brânză dulce. Visez frigărui și pui copt la cuptor cu sos de ardei iute, la salate cu ceapă multă, chiar dacă după, probabil nu m-ar mai pupa nimeni o perioadă. Visez mirodenii și murături și compoturi si, si și… pfai, iar cântă Nomnom. Practic, mâncarea e singurul lucru normal la visele mele, că în rest sunt numai tâmpenii cu lumi paralele și relații eșuate.
Acuma gata cu prostiile, că mă duc să mânc o dărabă de clătite cu gem de caise. Bine?
| Print article | This entry was posted by Mironeasca on 16 March, 2010 at 00:02, and is filed under Aberații cu subînțeles. Follow any responses to this post through RSS 2.0. You can leave a response or trackback from your own site. |







about 1 year ago
Ba ce aveti toti cu mancarea.
Faceti pofta la populatie. Nu ati vazut ca nu mai are lumea bani de nimic???
Acum toti se duc la supermarket in vizita, sa mai vada si ei lumea.
Mai nou in Suceava toti merg la Iulius Mall, la intalnire, cu prietena/prietenul, sa bea o bere, sa-si cleateasca ochii…
Pai… Bai fratilor…
Molul ala nu este pentru dus prietena!
Mergeti si voi in strainatati sa vedeti ce e aia un mall.
De exemplu, in Palma de Mallorca, Mall cu 7 etaje, la maul marii, chiar la iesirea din port.
Sau, un alt exemplu. In Hong Kong, in port e un terminal care, numai sa-l traversezi iti ia jumatate de ora, daca mergi repede. Din cauza asta ai aia acolo cativa kilometri de banda rulanta orizontala.
Asta cu molurile din strainatati e pe langa, dar acolo am vazut ceva ce e foarte ciudat. Stateau fraierii la coada cate juma de ora sa intre in cate o bodega in care se poate manca. Adica, nu ma intelegeti gresit!!! Stateau la coada, afara, in picioare si asteptau sa le vina rindul sa se elibereze o masa.
about 1 year ago
Deci dacă din acest articol ai înțeles că mie îmi place să mănânc în malluri, ai înțeles greșit
Ideea e că îmi place să mănânc. În general. Aproape oriunde! Get it?
about 1 year ago
“Că doar și eu aș mânca, că sunt slăbuță și crede lumea că acasă nu mănânc. Dar lumea se înșală! Ohooo, și încă ce se mai înșală lumea…”
-Ideea e ca nu mananci destul! Get it?:))
“E greu, trebuie să recunosc! E greu să te chinui să pui 5 kg pe tine în 3 luni de zile, iar apoi să pierzi 2 într-un weekend, sau pe toate 5 din cauza unei răceli! Dar eu mănânc, și nu doar pentru că trebuie, ci pentru că îmi place!”
-In situatia asta am fost si eu in tineretile mele. Mancam mai mult decat majoritatea persoanelor din jurul meu si nu puneam nimic pe mine, chiar din contra. Pana cand am gandit logic si mi`am dat seama ca eu desii mananc mult,fac sport zilnic, deci consum zilnic mai multe calorii deacat mananc. Asa ca am mancat si mai mult si asa am ajuns in ziua de azi sa fiu Mister-Olimpia.:))
Eu cred ca tu mananci mult ,dar si esti zilnic ocupata,tot timpul pe drumuri etc… si asta e motivul(poate) pentru care nu pui nimic pe tine. Asa ca data viitoare cand o sa mananci, scoate la lumina animalul din tine si mananca dublu……triplu….