Adică, imediat se împlinesc 2 ani de când a luat naștere acest blog. A început așa, pentru prieteni mai mult. Apoi mi-am dat seama că mă citesc mai mulți din București decât din Cluj și atunci am zis că uite, nu mă citesc numai prietenii. Am angajat iubiți imaginari, mi-am găsit viitori colegi de trupă, v-am acceptat cele mai tâmpite provocări, v-am cântat serios, v-am cântat neserios. V-am spus ce mă macină și am criticat bărbații. V-am povestit pățaniile din călătoriile mele.

Apoi mi-am dat seama că aici numai eu vorbesc. Și am încercat să vă fac să comunicați și voi puțin cu mine. Feedbackul e foarte important. În câteva din ultimele articole, am reușit. Și mi-a plăcut. Acum vreau să îmbunătățesc puțin această colaborare.

În consecință, m-am gândit să vă fac pe voi să vorbiți mai mult. Sunt tare curioasă: ce vă readuce pe cronicuță? Cum ai ajuns aici prima dată? Ce ți-a plăcut cel mai mult aici? Și de ce?

Și pentru curajoși, pentru că în mare parte, articolele de aici sunt cu/și/sau despre mine, cum mă priviți? Ce impresie generală v-am lăsat? Ce trăsături dominante îmi puteți atribui?

Așa că nu mă lăsați în aer, e musai un răspuns! Mă roade de ceva vreme. Vă dau frâu liber! Nu vă inhibați, ziceți tot! Și de-i rău! Mno, ăstea ultimele le vreau justificate puțin. :)

Hai, bagă mare!