Archive for July, 2010

UPDATE: Am uitat să pun piesa asta, mi-a plăcut foarte mult: Alina Manole – Așa și-așa
Filmat de Cantafabule, cameramanul oficial al folkului românesc

Cred că a sosit totuşi momentul să vă spun câte ceva de Folk You şi mica noastră escapadă în Vama Veche, în care m-am decis înainte cu 2 zile că mă duc.

Am făcut 10 ore în cap până la Vama Veche, trecând prin Braşov şi ocolind Bucureştiul, că să traversăm cel mai dubios drum după Medgidia, minat, bombardat şi scormonit de vânătorii de comoare, cu cratere de până la jumătate de metru! Dar am supravieţuit.

Am ajuns şi eu, pentru prima dată, la Folk You, sau, mai nou, Mişcarea de rezistenţă. Mi se pare destul de proastă ideea Jurnalului Naţional de a-i schimba denumirea în fiecare an, dar se pare că aşa e la modă la noi. Şi tot la noi, un festival de folk deja tradiţie, fără prezentator. E puţin jenant, zic eu. Mai ales prima seara, cea preponderent a debutanţilor şi tineretului, care nu au apărut pe toate gardurile să ştie toată lumea cum se numesc (din păcate). Trupa MAYA, Ionuţ Mangu, Ioan Onişor, clujenii noştri dragi au spart orice fel de norme şi tipare! Cum să nu se ridice toată plaja în picioare la varianta uşor “îmbunătăţită” a piesei “Locul potrivit”? Nu pot să nu+l menţioney pe Mihai Boicu, pentru care am toată admiraţia. A cântat din inimă şi nu a greşit nicio notă. Mult succes în continuare, Mihai! A 3-a seară s-a trezit cineva să anunţe între trupe de “Cele 3 recitaluri de excepţie”, adică ultimele 3 din fiecare seară, de parcă ceilalţi sunt lipsiţi de importanţă. Nu-i nimic, pentru noi tot Emeric Set, Ilie Stepan şi Dinu Olăraşu au fost cei mai de excepţie din seara de sâmbătă! Am fost, în schimb, extrem de dezamăgită de Celelalte Cuvinte, pe care am mai avut ocazia de a-i vedea live şi la Cluj, însă cea am văzut la Vamă nu poate fi numit altceva decât un dezastru. Nu vreau să spun mai mult. În închiderea festivalului, nu mi s-a părut o alegere tocmai inspirată de a-i invita pe cei de la Vama, însă a ieşit un spectacol reuşit în cele din urmă. Tudor Chirilă a cântat fără greşeală, însă m-a cuprins o uşoară nostalgie când am auzit variantele noi ale pieselor vechi. Cam atât am de spus despre fetivalul în sine.

Dincolo de orice Vamă, a fost exact genul de fugă în lume de care aveam nevoie de atâta timp! Şi mă bucur atât de mult că am mers alături de oamenii care îmi fac zilele mai frumoase: familia folkblog, soţul şi mama folkblogului, Ionuţ, Radu, Ştefan, Immi, Magda, Dana, toată gaşca veselă de la Cluj, cei doi Mateiciuc de la Siret şi toţi ceilalţi cu care am râs pe parcursul celor 5 zile de Vamă. Vouă, dragilor, vă mulţumesc frumos!

Sorin a fost fotograful nostru oficial, am tot încercat să aleg din poze, dar tot au rămas peste 300 de fotografii pe care vi le recomand să le vedeţi:

[nggallery id=9]

Cam atât